Sergiu Mihalcea – publicist/filozof: „De ce ne-a părăsit rațiunea”?

  📍 📍 Bună ziua domnilor profesori, bună ziua doamnelor profesori, vă mulțumesc frumos că m-ați invitat și m-ați primit. Aici la Iași, la Universitatea Polonia, la acest congres, pentru a vă spune câteva cuvinte ca răspuns la o întrebare pe care am adresat-o retoric, de ce ne-a părăsit rațiunea. Recunosc că mă simt ca la susținerea tezei de doctorat de la Universitatea București, este o atmosferă foarte plăcută aici și e bine să mă simt evaluat de niște oameni care sunt… așa cum a spus domnul Comșa, foarte bine pregătiți intelectual.

Ideea este în felul următor. Mi-aduc aminte că am fost alături de domnul Solomon Marcus, Dumnezeu să-l odihnească, m-a luat cu domnia sa să vorbească într-o dupamiază profesorilor, psihologilor, într-o conferință. La Facultatea de Psihologie din București. Și l-am urmărit și mi-am dat seama că a vorbit liber pe o temă foarte profundă de ce are nevoie omul care este educat, de ce are nevoie un profesor atunci când educa o altă ființă umană și a vorbit ca un om liber care gândește liber.

Și a spus în felul următor, că accentul este pe mintea umană, iar mintea copilului, studentului, are niște predispoziții. Predispoziția la compasiune, predispoziția la bucurie. Predispoziția la prietenie și mai ales predispoziția de a fi calm, de a păstra calmul. Toate acestea conduc către ceea ce înseamnă o bună rațiune a ființei umane.

De ce v-am spus asta? Pentru că peste timp Am fost la facultatea aceasta de psihologie și am făcut modulul 2 psihopedagogic. Am zis că dacă tot am terminat doctoratul să fac și modulul 1 și modulul 2. Am avut norocul să fac acest modul în pandemie și l-am făcut online. Iar colegi de-ai mei care au luat modulul 2 nu știau să vorbească și să scrie românește și au luat examen.

Și mă gândeam, pur și simplu, fără să critic nimic, mă gândeam ce diferență este între un om precum regretatul Solomon Marcus și sistemul pe care îl întreținem acum în educație. Căci răspunsul, din punctul meu de vedere, la întrebarea de ce ne-a părăsit rațiunea, pentru că lăsăm să ne părăsească un sistem…

De valoare în educație și așa cum foarte bine a spus domnul Comșa, ne plângem și nu facem nimic. Contează foarte mult în această situație să faci ceea ce poți tu să faci. Ne place agonia. Ne place agonia și exemplele bune sunt de aceea, iată ne-am reunit aici la Congresul la Universitatea Polonia, însă nu se rezolvă cu un singur exemplu la nivel național.

Teza mea de doctorat s-a ocupat de un lucru foarte interesant, și anume, am vrut să arăt ce se întâmplă cu mintea umană supusă unui alt context în societate și supusă unui nou mijloc principal de comunicare, adică digitalul. Și am făcut o comparație Foarte clară între cum gândea mintea primei oralități, omul lui Homer, cum gândea omul lui Descartes, odată cu deplina interiorizare a alfabetizării, pentru a vedea ce se petrece astăzi.

Teza nu exprimă un adevăr absolut. Nu. A preluat o idee a unui preot iezuit care se numește Walter Ong, prima dată am crezut că este vorba despre un ONG când am aflat despre Walter Ong, a scris un studiu fenomenal în 1982 l-a lansat, se numește așa, omul în prima oralitate, gândirea omului în prima oralitate, tehnologizarea cuvântului.

Marshall McLuhan a preluat ideile acestui om genial, Walter Ong. Satul global a fost inițial gândirea lui Walter Ong. Și acum, îmi face plăcere să vă spun o singură idee din acest studiu, pentru că ne aduce în prezent. Domnilor profesori, doamnelor profesori, Diferența între mintea omului nealfabetizat, care n-a cunoscut alfabetizarea, mintea orală, și mintea omului alfabetizat poate fi descrisă din punctul meu de vedere discutând despre următorul exemplu.

Faptul că la templu din Delphi scria, cunoaște-te pe tine însuți, pe tine însăți sinele. Dacă explici și unui copil Și unui adolescent, ce presupune acest exemplu referitor la ce trăim astăzi, înțelege de plină diferență și de ce este bine să nu părăsim rațiunea acum? Pentru că templul din Delphi reprezintă mistica.

Gândirea mitică, gândirea circulară, gândirea magică, gândirea după model, gândirea care este dedicată unei conștiințe colective, nici de cum a persoanei, a ființei umane care gândește individual, creativ. Dintr-o dată, în fața templului, scrie pe principiu eminamente, așa cum avea să fie Socratic, cunoaște-te pe tine însuți, Adică îți relevă faptul că ai conștiință de sine, că ai rațiune, că poți gândi tu lumea în concepte.

Ceea ce se petrece astăzi, ca să concluzionez, prin oralitatea pe care mijloacele de comunicare în masă o susțin, prin renunțarea la alfabetizare, prin renunțarea la gândirea Logică, ne repune într-o gândire magică, mistică, circulară, a oamenilor etichetă, ce spunea Homer? Apollo cel curajos, Menelau cel viteaz.

Gândiți-vă și uitați-vă la televiziunile de astăzi și în cultura social media că aceste modele Prin repetiție exact cum făcea AED-ul acela care stătea în fața oamenilor și spunea prin repetiție aceleași lucruri convingând de fapt lumea nu de o idee, ci de preluarea unui model iată că ne repunem în această condiție a gândirii orale bineînțeles bineînțeles sudată pe digital nu sunt omul să atac digitalul pentru că Și aici vine o idee pe care apreciez să o înțelegem la adevărata valoare.

Când a fost inventat alfabetul, ca tehne, când a fost inventată scrierea, societatea pentru zeci de ani, pentru sute de ani, dacă stăm de vorbă despre Grecia, au fost nevoie patru sute de ani să fie interiorizată scrierea, invenția scrierii și adoptarea scrierii Au produs în societate o ruptură și o divergență culturală enormă.

Scrierea ne fură sufletul. Verba volant, pe care o găsim și în Corinteni, era cu un alt sens față de ceea ce înțelegem noi acum. Faptul că vorba zbura era o calitate, pentru că vorba pătrundea ființa umană. Prin apariția scrierii ne fură sufletul, ne fură memoria. Asta s-a spus. Așadar, digitalul, în momentul de față, din punctul meu de vedere, nu a arătat toată potențialitatea pe care o înscrie în conștiința în dezvoltare a ființei umane.

Închid spunând așa, există un… pot să-i spun… Prieten virtual, cu siguranță, domnul președinte, rezonează cu acest nume, domnul Mihai Nadin, este prieten de generație cu domnul Solomon Marcus. I-am scris, nu-l cunoșteam, i-am citit, așa cum am glumit, o cărămidă în studiu, Civilizația înalfabetismului. I-am scris în America, mi-a răspuns, i-am spus, domnule profesor, o biblie la teza de doctorat, Am început o corespondență, mi-a trimis de curând un articol.

Citez din acest articol o frază legată de educație. A apărut acum două săptămâni în America, l-am transcris în român. Și vorbește despre ce se întâmplă cu universitățile în Occident. Mecanica făcutului de cârnați A înlocuit educația cu sens. Iei carnea, adică viitoarele generații, adaugi condimentele, clasele DEI, adică de diversitate, echitate, incluziune și toci.

Batoanele de salam, absolvenții, marchezi sub o varietate de etichete toți acești absolvenți, adică diplomele, Și așa au obținut dovada omogenizării de succes. Ceea ce se petrece în momentul de față este un efect total negativ al industrializării și al comercialului ce se impun asupra sistemului de educație.

Acest determinism care este pur marxist va crea o ființă ideologizată sau nu. Într-o direcție a comercialului. Și închid spunându-vă așa, îmi vine în minte următoarea analogie.

Când am fost la Londra, am vrut să merg să văd școala lui Rudolf Steiner. Am citit mistici de când sunt și am vrut să văd și eu ce a creat acel om în Londra. Școala lui funcționează și acum. Vreau să vă spun că e o diferență între Universitatea Americană în momentul de față comercială, motivul prin care e infiltrată de terminist și motivul pentru care Rudolf Steiner a făcut o primă școală la marginea fabricilor, la marginea orașelor, pentru a oferi șansa Copiilor care nu au posibilități să nu uite că au suflet și să nu uite că sunt ființe umane și sunt creația lui Dumnezeu.

Închid aici, îmi place foarte mult să vorbesc despre această temă în legătură cu capitalismul pe care l-ați descris dumneavoastră, care este axat doar pe materialitate. Mi-a venit în minte ceea ce a gândit Thomas Masaryk, un șef de stat pe care eu îl admir, care spunea, domnule, și el cu studii de filozofie, adică se poate, nu trebuie să fii doar cu capul în nori.

Și a spus așa, oamenii nu se gândesc că avea o idee înseamnă avea proprietatea ceva de extraordinară valoare. Adică în societatea noastră în care toți suntem făcuți să agonisim, lipsește ideea că e Deci a avea propriile idei sau a prelua valori descrise în idei înseamnă că deți o mare proprietate în minte, în suflet, în spirit.

Și vă mulțumesc frumos, mă simt foarte bine, putem discuta oricând cu drag.